Info sit
- Denumirea sitului Natura 2000: Sărăturile Ocna Veche.
- Codul Sitului: ROSCI0223.
- Localizare Sit: Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, UAT Municipiul TUrda.
Situl Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche are o suprafață totală de 140ha, din care 10ha suprafață de protecție de interes național, calitate recunoscută prin Legea nr. 5/2000 de amenajare a teritoriului.
Zona este situată în partea de nord a municipiului Turda, într-o zonă depresionară cu altitudinea medie de 367 m. În perioada secolelor XI – XX (prima parte), aici era un cunoscut centru pentru exploatarea sării.
În aria protejată există 10 lacuri antroposaline aflate în diferite stadii de evoluţie formate prin surparea tavanelor vechilor camere de exploatare a sării. Lacurile sunt situate în zona Durgău - Valea Sărată, (Durgău, Dulce, Ocnei, Rotund, Sulfuros) cu apele mineralizate, clorurat-sodice, de mare concentraţie (mineralizarea 95 037 - 316 037 mg/l) şi în microdepresiunea Băile Sărate Turda (Lacul Fără Fund, Privighetorii, Roman, Cichi, Kimpel).
Detalii despre sit
.jpg)
Salicornia
Plantago schwarzenbergiana
Climat de depresiune intradeluroasă; temperatura medie anuală este de cca 9°C (în iulie, aproximativ 19,5°C, iar în ianuarie -4,5°C); precipitaţiile medii anuale însumează în jur de 550 mm. Precipitaţiile atmosferice sunt caracterizate printr-o creştere a cantităţilor medii anuale dinspre nord-est spre sud-vest. Zona este cu cele mai scăzute valori anuale ale precipitaţiilor. Luna cu cea mai scăzuta cantitate de precipitaţii este februarie (18-35 mm), iar în luna iunie se înregistrează cea mai mare cantitate de precipitaţii. Precipitaţiile sub formă de zăpadă cad începând din prima decadă a lunii decembrie .
Vegetaţia este constituită din halofite dispuse în zone relativ concentrice, pe genuri şi specii, după gradul de concentrare a sărurilor. Vegetaţia ierboasă este foarte variată, în funcţie de complexitatea condiţiilor ecologice. În zona centrală a sărăturilor întâlnim Salicornia herbacea şi Suaeda maritima, iar cercul exterior este format din Salicornia herbacea în asociaţie cu Aster tripolium, Aster transilvanica si Aster lemnosa. Genurile: Salsola, Salicornia si Tamarix împrumută solului un colorit specific, roşu-violaceu.
Pe versanţii sudici ai zonei microdepresionare de la Băile Sărate Turda predomină asociaţiile de Festuca sulcata, Carex humilis, Stipa lessiugiana, Stipa capillata, Stipa pulchyoria. Pe terenurile degradate prin eroziune (partea sudică a Văii Sărate) se întâlnesc asociaţii de tipul Stipa sp. şi Thymus sp. Pe versanţii nordici sunt răspândite asociaţiile de Festuca sulcata, Festuca pseudovina şi Danthonia calcycina. La altitudini de peste 400 m se află asociaţii de Brachypodium, Bromus şi Agrostis.
Este specifică lipsa pădurilor, excepţie făcând pădurea din dolina Băilor Sărate Turda ce ocupă panta estică şi sudică a perimetrului, fiind o plantaţie datând de pe la anul 1900. Cu certitudine există o legătură între campania de împădurire şi dezvoltarea staţiunii balneo-climaterice de aici.
Flora colinelor din Valea Sărata de la Turda este formată in majoritate din plante de sărătură. Predomină Artemisia salina în asociaţie cu Aster linosyris, Statice gmelini, multă Festuca pseudovina, Veronica orchidea, Petrosimonia triandra, Galium verum, Puccinellia limosa, Valeriana officinalis, Innula britannica, Artemisia pontica.